Wikipedia Gupiki Online ** www.karmienie.gupiki.info **

Jakas reklama

Acest articol se referă la instituţia română de meteorologie. Pentru alte sensuri vedeţi ANM (dezambiguizare).

Agenţia Naţională De Meteorologie (ANM) este instituţia română de meteorologie membră fondatoare a Organizaţiei Meteorologica Mondială (World Meteorological Organization - WMO), iar din decembrie 2003 este membra Centrului European de Prognoză (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts - ECMWF). Pricipalul domeniu de activitate al agenţiei îl constituie grija pentru meteorologie şi climatologie necesară dezvoltării social-economice a României şi integrarea acestei activităţi în sistemul de convenţii şi relaţii internaţionale.

modifică Istoric

Primele observaţii meteorologice spontane s-au făcut pe teritoriul României de când au apărut pe el primii oameni. În a doua jumătate a secolului trecut, observaţii meteorologice regulate, deşi cuprinzând arii reduse, au început a se face de către chimistul Petru Poni la Iaşi (începând cu 1770). Au urmat o serie de observaţii efectuate de intelectuali pasionaţi, care au înţeles rolul informaţiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observaţii meteorologice în Bucureşti (începând cu 1773), Sibiu (din 1789), la Cluj (din 1833), la Sulina (începând cu 1857), la Giurgiu (începând cu 1863), la Timişoara (începând cu 1874), la Galaţi şi la Brăila (începând cu 1878). La 18/30 iunie 1884, Ştefan Hepites pune bazele Serviciului Meteorologic al României, devenind una dintre cele mai vechi instituţii cu caracter ştiinţific din ţară. În acelşi an, la iniţiativa lui Ştefan Hepites, România împreună cu alte ţări, pune bazele Organizaţiei Meteorologica Mondială (World Meteorological Organization - WMO).

În anul 1889 este înfiinţat Serviciul de Măsuri şi Greutăţi, iar mai târziu a fost deschisă şi o secţie de magnetism terestru şi seismologie. De-a lungul timpului, personalităţi de seama ca Prof. Poenaru, Prof. I. Pangrati, T. Stamate, Dr. Carol Davila, Dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Beşleagă au contribuit la progresul meteorologiei. În cadrul Conferinţei Comitetului Internaţional de Meteorologie care s-a desfăşurat la Munchen (1891), Ştefan Hepites a fost ales membru al consiliului.

„	Tunetul s'a auzit de la 9 ore 15 minute séra , timp local, şi a ţinut nóptea târziŭ. Intensitatea tunetelor a fost forte tare. La 10 ore trăsnet. Plóia a durat de la 9 ore 15 minute până a doua zi diminéţa la ora 1 oră 10 minute: ea a avut o intensitate torenţială de la 9 ore 15 minute până la 10 ore 40 minute, dând o cantitate de 42 milimetri de apă. Oragiul vine de la Sud şi merge spre Nord. În tot timpul vêntul a fost slab de la Vest.	”
—Sursă:Analele Institutului Meteorologic al României, TOM. VI, 1890 (foto jos) , Ştefan Hepites - 1890

Raport meteorologic realizat de Ştefan Hepites în 1890

În 1900, Serviciul Meteorologic al României primeşte medalia de argint şi "Diploma de onoare" la Expozitia Internationala de la Paris, iar în anul 1903, i se decerneaza medalia de aur. Anul 1908 aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în Observatorul Astronomic şi Meteorologic, sub autoritatea Ministerului Instrucţiunii Publice. Din 1915, staţiile meteorologice militare încep efectuarea sistematică a sondarii atmosferei cu balon pilot, iar în anul 1920 se constituie Institutul Meteorologic Central în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, prin despărţirea de Observatorul Astronomic. În 1924, activităţile de seismologie şi magnetism terestru sunt separate de Institutul de Meteorologie, acesta trecând la Ministerul de Război pe lângă Direcţia Superioară a Aeronauticii, iar la 1 ianuarie 1925 s-a înfiinţat Serviciul sinpotic de prevedere a timpului. În 1930 se construieşte lângă Aeroportul Băneasa primul Observator Meteorologic, care, între altele, devine şi centru de formare profesională. Institutul meteorologic revine în administrarea Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Şase ani mai târziu se organizează reţeaua de observaţii sinoptice de stat cu personal bugetizat şi, prin aceasta, începe sistematizarea sistemului meteorologic naţional. Sunt deschise centre regionale de prognoză, primul fiind deschis la Constanţa, fiind urmat de cele din Bucureşti Băneasa, Cluj şi Iaşi. Din anul 1942, la Aeroportul Băneasa se începe activitatea de radiosondaj, folosindu-se radiosondele de tip LANG, iar în 1946, Nicolae Topor prezintă primele prognoze de lungă şi foarte lungă durată.

Efectuarea unui radiosondaj

După Convenţia de la Washington din anul 1947, România îşi schimba statutul de membru fondator cu cea de membru cu drepturi depline al Organizaţiei de Meteorologie Mondiale. Între anii 1949 şi 1950 se deschide la Afumaţi, Observatorul de Fizică Atmosferică aflat sub conducerea Profesorului Mircea Herovanu, deasemenea se aproba prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. În anul 1951 a fost înfiinţată Direcţia Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central cât şi Sectorul Hidrologic.

În 1951, Direcţia Generală Hidrometeorologică coordona o reţe meteorologică cuprizând 102 staţii sinoptice, 230 de staţii climatologice, 1665 de posturi pluviometrice şi 250 de posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informaţiilor din interorul reţelei, trece la un sistem modern. Astfel se renunţă la comunicaţiile prin telegraf care utilitaza Alfabetul Morse, la transmiterea prognozelor prin teleimprimatoare. În urma reglementărilor OMM, din anul 1959 se începe efectuarea masuratorilor aerologice la 4 termene de observaţii standard, iar din 1960 se implementează o metodă grafo-analitică de calcul numeric al harţii probabile pe 24 de ore pentru nivelul de 500 hPa. În 1961, se dă în folosinţă prima staţie meteorologică automată, aceasta a fost instalată la Staţia Meteo de pe Vf. Cozia (Ciuha Mare) (1668 m). Din 1961, sediul Institutului Metorologic se alfă pe Sos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, tot atunci sa-au pus bazele primului sistem de comunicaţii prin utilizarea telexului. În 1962, Institutul de Meteorologie începe să facă măsurători ale radioactivităţii şi ale calităţii aerului. În 1967, s-a dă în folosinţă la Bucureşti, primul radar meteorologic şi au mai fost deschise încă 2 staţii meteorologice automate, fiind amplasate pe Vf. Parângul Mic (2075 m) şi Vf. Pietrosul Rodnei (2305 m). În anul 1970, s-a inaugurat la Bucureşti prima staţie de recepţie a datelor furnizate de sateliţii meteorologici, la eveniment asistând D. A. Davis, secretarul General al OMM. În 1973, în zpna viticola Drăgăşani, se fac primele experimentări în încercarea combaterii grindinei. În anul 1977, IMH (Institutul Meteorologie şi Hidrologie) se conectează la Sistemul Global de Telecomunicaţii Meteorologice al OMM, fapt datorat utilizări în premieră a microcalculatoarelor specializate. Din 1980, IMH se implică în proiectul de cercetare a ozonului atmosferic, proiect iniţiat de OMM, astfel s-a utilizat spectrofotometrul Dobson.

În 1982, s-a deschids Centrul de Calcul Electronic, acesta era dotat cu primul calculator romînesc dedicat meteorologiei, denumit Felix C. În acelaşi an, s-au inaugurat primele retele automate (600/1200 bps) cu instituţiile meteorologice din Belgrad, Budapesta, Moscova şi Sofia. Anul 1988 a fost dat in funcţiune radarul meteorologic MRL-5 şi se fac primele tentative de digitizare a datelor şi de folosire a acestora în scopuri nowcasting, prin sincronizarea cu datele furnizate de sateliţii meteorologici.

În 1990, Institutul Meteo – France propune o colaborare cu tarile din Europa Centrala si de Est (proiectul ALADIN - Aire Limitée Adaptation dynamique Développement InterNational) in domeniul prevederii numerice a vremii, cu scopul de a dezvolta un model numeric de prevedere a vremii, care sa fie integrat pe domenii mici, la rezolutii inalte. Din 1992, IMH a fost transferată în administrarea Regiei Autonome "Apele Române", schimbandu-şi denumirea în "Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie" (INMH). Din 1997, modelul ALADIN devine operaţional, iar din 1998 se începe programul de automatizare a sistemului naţional de comunicaţii meteorologice, fiind instalat primul sistem de comutare de mesaje MESSIR-COM dar şi prin sistemul automatizat de vizualizare a datelor meteorologice MESSIR-VISION.

Radaraul meteorologic Doppler

În 2000 la Bucureşti şi Craiova se dau în exploatare două radare meteorologice de tip Doppler (în banda C) şi se instalează primele 12 staţii meteorologice automate. În acelaşi an se implemetează şi se dă în exploatare Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ORACLE, sistem menit să înlocoiască Sistemul Naţional de Gestiune a Bazelor de Date Meteorologice (sistem la care s-au folosit produsele infomatice dBASE şi FOXPRO). După desprinderea de INMH a activităţii de hidrologie, în 2003 se finalizează proiectul SIMIN, care a urmărit în primă fază modernizarea infrastructurii de meteorlogie care cuprindea 60 de staţii automate, o reţea de detecţie a fulgerelor şi 5 staţii meteo prevăzute cu radare meteorologice de tip Doppler în bandă S. În 2004, România devine membră EUMETSAT şi ECMWF. Prin Legea 216 din 24 martie 2004 ia naştere Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), prin reorganizarea Companiei Naţionale "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor".

modifică Metodologie

modifică Prognoza de scurtă şi medie durată

Aceste prognoze se realizează de regulă pentru un intervalul de la 1 la 7 zile, având la bază rezultatele obţinute în urma unui set complex de ecuaţii matematice care se înregistrează în timp pornind de la starea iniţială a atmosferei. Aceleaşi ecuaţii matematice se pot utiliza în determinarea stării probabile pentru un interval de maxim 10 zile, utilizând modele mai performante. În cazul prognozelor pentru un interval mai mare de 7 - 10 zile, erorile de prognozare sunt însemnate, fapt pentru care nu pot fi luate în considerare. Prognoza de scurtă şi medie durată se stabileşte în urma unei videoconferinţe zilnice, prin consultarea meteorologilor previzionişti, nu înainte de a fi parcurse în prealabil următoarele etape:

Etape:

se analizează evoluţa situaţiei atmosferice de sol şi altitudine în ultimele 24 de ore în spaţiul atlantico-european cu accent pe situaţia curentă;
se analizează datele de sol şi altitudine, imagini furnizate de sateliţi, radar, descărcări electrice (compararea acesteia cu anticipările din ziua precedenta),
analiza rezultatelor modelelor atmosferice globale şi pe arie limitată disponibile la punctele de elaborare a prognozei meteo (CNPM şi cele 6 Servicii Regionale de Prognoza Vremii)
analiza rezultatelor procesării statistice asupra rezultatelor modelelor, procesare care, folosind şirurile lungi de date de la staţiile meteorologice de suprafaţă realizează o corecţie, de regulă pozitivă, a rezultatelor modelelor

Acest tip de prognoză urmăreşte prezentarea stării vremii la nivel naţional şi regional (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania de nord, Transilvania de sud, Banat, Crişana), existând posibilitatea ca aria de prognozare să fie restrânsă putându-se prezenta situaţii la nivelul litoralului românesc, la nivel montan sau de judeţ.

modifică Prognoza de foarte scurtă durată şi imediată

Prognoză meteorologică de foarte scurtă durată se realizează pentru intervale mici de 12 ore până la 2-3 ore de unde se încpe prognoza imediată (nowcasting). Informaţiile ce stau la baza acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemul naţional de radarele si sistemul de detecţie al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliţii meteorologici şi informaţiiel de la staţiile automate de suprafaţă. Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de Prognoza a Vremii şi Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar şi avertizări privind cantităţi mari de precipitaţii, vijelie, grindină.

modifică Prognoza imediată

Obiectivul principal al acestui model de prognoză meteorologică îl reprezintă furnizarea informaţiilor despre apariţia unui fenomen meteorologic ca trăznetele, grindina, ploile abundente, intensificări ale vântului. Cantitatea informaţională furnizată de prognoza imediată este condiţionată de capacitatea de anticipare şi detectare a fenomenului respectiv. Trăznetele şi tornadele sunt fenomene care se pot anticipa numai cu câteva minute înainte ca acestea să se producă, cu toate acestea, apariţia lor poate fi detectată în timp real cu ajutorul detectorilor de fulgere şi a radarelor meteorologice.

modifică Prognoze imediate specializate pentru Sistemul National Antigrindina (SNA)

Pentru evitarea pagubelor produse de grindină, România dezvoltă un program de protecţie a unor importante zone agricole din ţară. Grupul de dezvoltare si aplicare Prognoze Specializate furnizeaza prognoze privind posibilitatea de formare a norilor purtatori de grindina precum si date despre localizarea spatiala a zonelor ce trebuie insamantate.

Astfel Sistemul Naţional Antigrindină are ca scop combaterea grindinei prin împrăştierea în atmosferă a unor substanţe (iodură de argint, substanţă despre care specialiştii în protecţia mediului spun că este nepoluantă) care impidica formarea grelonelor de mari dimensiuni. Substanţele sunt împrăţtiate cu ajutorul unor rachete grupate în baterii de 5 - 10 bucăţi asigurând protecţia a aproximativ 150.000 hectare. Costul unei rachete este de 250 dolari şi sunt produse la fabrica Electromecanica SA Ploieşti.

modifică Codul atenţionărilor meteo

	Codul atenţionărilor meteo
	Codul roşu: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Exista risc de viituri majore.
	Codul portocaliu: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri pe râurile mici.
	Codul galben: Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona respectivă dar care temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri.
	Codul verde: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

modifică Modele numerice de prognozare

modifică Modelul ALADIN

modifică Prezentarea generală

Modelu ALADIN (Aire Limitée Adaptation dynamique Développement InterNationa) a început să fie operaţional din 1997, devenid sistemul de bază în prognozarea vremii. Modelul a constituit o schimbare majoră a sistemului naţional conducând la o schimbare majoră a performanţelor; devenind unul dintre cele mai performante modele numerice din Europa. Modelul ALADIN foloseşte un set de ecuaţii primitive, bazat pe tehnica spectrală care include opţiunile hidrostatic/nehidrostatic, eolerian/semilagrangean, analiza prin interpolare optimală şi asimilarea datelor tridimensionale.

modifică Implementare

Momentan modelul acopera zona României, furnizând de două ori pe zi cu o anticipaţie de 48 ore informaţiile înregistrate.

Caracteristicile modelului sunt urmatoarele:

Rezoluţie orizontală 10 km cu 89x89 puncte de grilă.
Niveluri verticale: 41
Iniţializare cu filtre digitale
Frecvenţa de cuplaj la 6 ore, fişierele de cuplaj fiind preluate de la modelul global ARPEGE
Schema de advecţie utilizată este semi-lagrangeana de tip „salt de broască”, cu pasul de timp de 450s.
Frecvenţa de eşantionare a ieşirilor modelului este de 3 ore.

Lista principalilor parametri prognozati:

Înălţimea de geopotenţial;
Temperatura potenţială;
Temperatura pseudopotenţială a termometrului umed;
Temperatura;
Umiditatea relativă şi specifică;
Viteza şi direcţia vântului;
Vorticitate şi divergenţa;
Linii de curent;
Acoperirea cu nori convectivi şi stratiformi;
Albedoul;
Convergenţa de umezeală;
Diverşi indici de instabilitate;
Emisivitate;
Energia potenţială convectivă disponibilă;
Energia de inhibare a convecţiei;
Gradul de acoperire cu nori inferiori, mijlocii şi superiori;
Nebulozitatea totală;
Precipitaţii convective şi la scara mare (stratiforme);
Temperaturile minime şi maxime în apropierea solului;
Temperatura aerului în apropierea solului;
Viteza şi direcţia vântului în apropierea solului;
Fluxuri instantanene şi cumulate.

modifică Modelul HRM

Serviciul Meteorologic Naţional German

Modelul HRM (High resolution Regional Model) a fost realizat de DWD (Deutscher Wetterdienst - Serviciul Meteorologic Naţional German). Modelul a fost utilizat pentru prima dată de ANM pe 1 decembrie 1999. Datele iniţiale sunt furnizate de model la o rezoliuţie orizontală de aproximativ 60 km şi este utilizat pentru un interval de până la 148 ore. Datele mai pot fi folosite de Modelul HRM (Modele Mezoscalare Hidrostatice) sau de Modelul Local (Local Model). Modelul este utilizat în estimarea difuziei şi a transportului de poluanţi de tip INPUFF, dar şi pentru supravegherea neîntreruptă a posibilelor poluări accidentale de la diverse surse potenţiale.

modifică Modelul MM5

Modelul ajuns la a cincea versiune a fost dezvoltat la Penn State University - National Center for Atmosferic Research, iar în 2002, Administraţia Naţională de Meteorologie a inclus acest model în proiectul de modernizare Simin. Modelul este integrat operaţional pe o staţie de lucru Sun, pentru un interval de prognoza de 24 de ore si este integrat de patru ori pe zi are o rezoluţie de 15 km si o grilă de 80 km / 167 km.

modifică Modelele statistice

Modelele au fost implementate în 1989 şi erau utilizate pentru prognozarea temperaturilor extreme la Bucureşti utilizând date de intrare furnizate de Modelul ECMWF. În urma colaborării dintre Administraţia Naţională de Meteorologie şi METEO FRANCE, colaborare începuta în anul 1993, modelul a putut fi aplicat de mai multe staţii din ţară. Pe lângă datele de intrare furnizate de Modelul ECMWF, s-au utilizat şi datele furnizate de Modelul ALADIN şi Modelul ARPEGE.

modifică Modele

Modelul PP (Modelul Perf.Prog)
Modelul MOS
Filtrul Kalman
Modelele actualizate MOS

modifică Simboluri utilizate de ANM

Nr. Crt.	Descriere	Nr. Crt.	Descriere
1.	Fără precipitaţii	33.	Ploaie continuă moderată
2.	Vizibilitate redusă	34.	Ploaie intermitentă puternică
3.	Pâclă	35.	Ploaie continuă puternică
4.	Praf	36.	Ploaie slabă cu depunere de polei
5.	Praf sau nisip răscolit de vânt	37.	Ploaie puternică cu depunere de polei
6.	Vârtejuri de praf sau nisip	38.	Lapoviţă slabă
7.	Furtună de praf sau nisip	39.	Lapoviţă moderată
8.	Aer ceţos	40.	Lapoviţă puternică
9.	Ceaţă subţire	41.	Ace de gheaţă
10.	Fulgere	42.	Ninsoare grăunţoasă
11.	Precipitaţii în câmpul vizual	43.	Steluţe de ninsoare izolate
12.	Precipitaţii în câmpul vizual	44.	Granule de gheaţă
13.	Descarcări electrice fără precipitaţii	45.	Aversă de ploaie slabă
14.	Vijelie	46.	Aversă de ploaie puternică
15.	Tornadă	47.	Aversă de ploaie violentă
16.	Burniţă în ora precedentă	48.	Aversă de lapoviţă slabă
17.	Ploaie în ora precedentă	49.	Aversă de lapoviţă puternică
18.	Ninsoare în ora precedentă	50.	Aversă de ninsoare slabă
19.	Lapoviţă în ora precedentă	51.	Aversă de ninsoare puternică
20.	Burniţă în ora precedentă	52.	Aversă de măzăriche
21.	Aversă de ploaie în ora precedentă	53.	Aversă de măzăriche
22.	Aversă de ninsoare în ora precendentă	54.	Aversă de grindină slabă
23.	Aversă de grindină în ora precedentă	55.	Aversă de grindină moderată sau puternică
24.	Ceaţă cu chiciură cer vizibil	56.	Ploaie slabă cu descărcări electrice
25.	Ceaţă cu chiciură cer invizibil	57.	Ploaie puternică cu descărcări electrice
26.	Burniţă slabă care ingheaţă	58.	Ninsoare slabă cu descărcări electrice
27.	Burniţă puternică care îngheaţă	59.	Ninsoare puternică cu descărcări electrice
28.	Burniţă şi ploaie slabă	60.	Descărcări electrice slabe fără grindină cu precipitaţii slabe
29.	Burniţă şi ploaie puternică	61.	Descărcări electrice slabe cu grindină
30.	Ploaie intermitentă slabă	62.	Descărcări electrice puternice fără grindină
31.	Ploaie continuă slabă	63.	Descărcări electrice cu furtună de praf
32.	Ploaie intermitentă moderată	64.	Descărcări electrice puternice cu grindină