Jakas reklama 

 

Municipiul Chişinău
[[Image:|center|150px|Chişinău]] [[Image:|center|150px|Chişinău]]
Harta
Chişinău în Republica Moldova
Date
Statut Capitala Republicii Moldova
Populaţie
 • Total (2008)
 • Densitate
780.100 locuitori
6 500 locuitori/km²
Suprafaţă 120 km²
Altitudine 247 m
Coordonate geografice 47°00′N 28°55′E
Fus orar UTC+2
Primar Dorin Chirtoacă
www http://www.chisinau.md/
Stema Chişinăului
Stema Chişinăului
 


Municipiul Chişinău este centrul administrativ, teritorial, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova, situat la 47°2′N 28°50′V. Este aşezat la o margine a pantei de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă.[1] De asemenea, este străbătut de râul Bâc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durleşti şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrală şi de Sud. La 1 ianuarie 1984,[2] aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km², 604,5 mii persoane, conform recensământului din 1989 – 661,4,[3] iar în 1996 – 662 mii oameni.[4][5] În prezent, Chişinăul găzduieşte 717,9 mii locuitori.[6]

Chişinăul este legat prin căi ferate şi autostrăzi cu toate municipiile, oraşele şi centrele raionale şi multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia ş.a. state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râşcani şi Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul Municipal).

Cuprins

modifică Condiţii naturale

modifică Structura geologică

Oraşul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit şi gnaisuri din epoca arhaică, dispusă la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secţiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului şi neogenului. În secţiunea erozică apar numai argile, nisipuri şi piatră calcaroasă din Cenozoicul superior. De la nord la sud oraşul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul oraşului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lăţimea de până la 1,3 m. Preturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a oraşului.

modifică Bogăţii minerale

Pe teritoriul Chişinăului şi în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcţie: var, calcar, piatră brută de construcţie, argilă, nisip, pietriş. Sunt exploatate cinci zăcăminte de piatră şi var stins: la Cricova, Mileştii Mici, Chişinău, Făureşti, Goian, Cărămida. Ţigla se produce din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci şi Mileştii Mici, iar nisipul, prundişul şi pietrişul se extrag la Cobusca şi Vadul lui Vodă.

Rezervele de ape subterane ale Chişinăului permit aprovizionarea parţială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită de chişinăueni, 20 % revin apelor subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt şi ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale.

modifică Relief

Teritoriul municipiului şi al periferiilor lui este împărţit în două zone: de vest şi de sud, care ţin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor şi de pante de teren alunecător şi, de asemenea, de sectoarele de est şi de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chişinăuean în constituie valea Bâcului şi pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest şi parţial cea de vest sunt despărţite la centru de valea îngustă a râuleţului Durleşti. Nu departe de str. Grenoble îşi începe cursul un râuleţ ce curge prin vâlceaua de la Mălina Mică. Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a oraşului se găseşte vâlceaua întinsă Munceşti. Partea stângă a oraşului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râşcani. Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi şi vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud. [4]

modifică Climă

Pentru detalii, vezi articolul  Clima municipiului Chişinăuvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Clima Chişinăului este temperat continentală. Iarna este blândă şi scurtă, iar vara – călduroasă şi de lungă durată. Observaţiile meteorologice se fac regulat (din 3 în 3 ore) la Centrul Hidrometeorologic Chişinău. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40 iarna. Predomină vânturile din direcţiile de nord şi nord-est, iarna acesta poate bate din direcţie sud-estică. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 şi 4,5 m/s, cele mai puternice înregistrându-se în lunile februarie–martie, iar cele mai slabe – în septembrie–octombrie.

Iarna durează în jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: în medie, -2,3°C. Temperatura minimă absolută constituie -32°C, în februarie. Primăvara durează cca 70 zile, timp în care temperatura medie o constituie 9,3°C. Vara începe la mijlocul lui mai şi se termină în jurul datei de 20 septembrie. Temperatura medie este de 20,5°C, iar cea maximă absolută – 39 °C, în iulie şi august. Sfârşitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0°C, ceea ce durează aprox. 2 luni, şi precipitaţii atmosferice de lungă durată. Temperatura medie constituie toamna aproape 10°C (9,9(6)°C).

Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiaţia solară etc. Astfel, temperatura din interiorul oraşului este cu 0,7°C mai ridicată decât cea din exteriorul său.

Umiditatea relativă medie anuală a aerului constituie 71%, maxima înregistrându-se în decembrie, iar minima – în mai. Cantitatea precipitaţiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitaţiile cad atât sub formă de lapoviţă, cât şi de zăpadă, mai rar de ploaie. Precipitaţiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitaţii în oraş este cu 20–40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm.

modifică Ape curgătoare

Apele curgătoare din Chişinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chişinău curge râul Bâc, iar la periferia sa de sud-vest – râul Işnovăţ, afluent de dreapta al Bâcului. În zona suburbană a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici şi de la Ialoveni ca locuri de recreere şi agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a oraşului a fost amenajat Lacul Comsomolului (astăzi Valea Morilor). În parcurile din cartierele Râşcani şi Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu locuri naturale.

modifică Faună

Pe teritoriul Chişinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de păsări şi 14 specii de reptile şi amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtiţele, aricii, şoarecii-de-câmp, liliecii, diferite rozătoare, veveriţele ş.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Îşi fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obişnuiesc să rămână numai în timpul iernii. În ultimii ani a sporit considerabil numărul porumbeilor de pădure, lăstunilor, graurilor, vrăbiilor, iar numărul mare de păsări a dus la formarea coloniilor de grauri şi ciorilor-de-câmp, care, de la începutul anilor '60, iernează an de an la Chişinău. Componenţa reptilelor şi amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite şopârlele, şerpii, broaştele, broaştele de râu, broaştele ţestoase, broaştele râioasă. În lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) şi în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de peşti. În rezervoarele de apă din oraş vieţuiesc: băbuşca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roşioara ş.a. Se întâlnesc diferiţi fluturi şi gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpuşe, viermi de mătase etc.). în anumiţi ani apar în masă buburuze şi fluturi albi americani. [5]

modifică Populaţie

Pentru detalii, vezi articolul  Demografia municipiului Chişinăuvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Rezultatul recensământului din 2004 legat de naţionalitatea populaţiei municipiului Chişinău este:

modifică Istorie

Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, presupune că numele oraşului vine din maghiara Kis + Jenö (micul + izvor) pronunţat Chişienă, trăgîndu-se de la ostaşii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul Tătarilor, care stăpîniseră ţinutul între 1224 şi 1359. [7] Această ipoteză a fost susţinută şi de cercetătorii Ştefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia şi alţii. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici şi adoptată de autoritatea sovietică, presupune că numele oraşului vine din suprapunerea cuvîntului român/moldovenesc Nouă peste cuvîntul tătar Kîşla (iernut): Chişinăul ar fi aşadar o Kîşlă-Nouă.

Prima menţiune a tîrgului datează din anul 1436, iar menţiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Naşterea Fecioarei (Mazarache) şi Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena (Rîşcanu).

în cursul campaniilor Rusiei împotriva Turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori în Chişinău şi construiesc o cetate la vadul Bîcului, în dreptul actualei străzi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tîrgului ca oraş începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chişinăul, rebotezat Кишинев, drept capitală a noii gubernii botezată Basarabia, după numele purtat pînă atunci de ţinutul moldovenesc anexat de Turci între 1484 şi 1538 şi denumit de dînşii Bucak (Bugeac).

În 1834 începe construirea oraşului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul din principalii arhitecţi ai noului oraş este A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate prin calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroşi Ruşi, Ucraineni, Evrei, Germani şi Evrei se stabilesc atunci în gubernie, cu precădere la oraşe. Moldovenii spre 1898 nu reprezentau decat 14% din populatia orasului.

În 1918, după ce Sfatul Ţării votează unirea cu România, numirile străzilor sunt schimbate: astfel Ţarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Ştefan cel Mare) iar Uliţa Suvorova devine Ştefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, reclădeşte oraşul, acum capitală unională, în stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind şi monumente de stil mai tradiţional rusesc, ca de pildă Gara.

Sub regimul sovietic, Chişinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiţi din alte republici unionale) şi devine un important centru administrativ şi industrial.

modifică Politică şi administraţie

modifică Economie

modifică Cultură

modifică Festivaluri

Chişinăul găzduieşte anual festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieşu”. Prima ediţie a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereţei de opere moldovene Maria Bieşu. În fiecare an cei mai buni cântăreţi de operă şi solişti de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franţa, Austria, SUA şi alte ţări vin la Chişinău pentru a lua parte la acest festival.

Din 2001 la Chişinău se desfăşoară festivalul international de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează şi premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părţi ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio şi ssustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianţa Franceza, Uniunea Cineaştilor. Statul nu ofera nici un fel de suport, desi la fiecare editie sunt prezenti unii idili cu discursuri pompoase si declaratii de drag.

Totodată, începând cu anul 2000, „TV 5 monde” şi ambasada Canadei organizează „Festivalul Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.

În fiecare an, în septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participă trupe de jazz din Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India ş.a.

modifică Televiziune

Pentru detalii, vezi articolul  televiziune în Republica Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

La 30 aprilie este fondată la Chişinău compania publică de televiziune din Moldova, acum „Teleradio Moldova”. În martie 1988 s-a dat în exploatare releul de la Străşeni, de unde se face şi astăzi retransmiterea programelor pentru Chişinău şi zonele adiacente capitalei. În prezent programele TV pot fi recepţionate pe o rază de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.

În octombrie 1990 începe transmiterea în Chişinău a primului canal românesc de televiziune, „TVR 1”. La 1 ianuarie 1992 se întrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal secund al televiziunii pan-sovietice). Pe 1 februarie acelaşi an, „TVR 1” înlocuieşte canalul „Ostankino 1”, în vreme ce programului „Оstankino 1” îi este atribuit spaţiul rezervat anterior fostului canal doi al televziunii pan-sovietice. În martie 1993, începe la Chişinău transmiterea canalului francez „TV5 Europe”.

La 10 iunie 1994 în Chişinău a fost fondată întreprinderea moldo-română „Eurocablu” cu capital străin, primul operator de televiziune prin cablu din republică. De la sfârşitul anului 1995 la Chişinău există un sistem TV multicanal MMDS în bandă S (2,5-2,7 GHz) al întreprinderii moldo-americane „SUN TV”. În decembrie 1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziţionată de firma „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 şi 68 canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor româneşti sau ruseşti.

Din mai 1995, la Chişinău se înfiinţează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie acelaşi an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe producţia programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).

În 1999, trustul român MEDIAPRO înfiinţează la Chişinău o staţie locală a canalului său de televiziune, lider de piaţă în România, sub denumirea Pro TV Chişinău, care va transmite programul de la Bucureşti, cu buletine de ştiri locale zilnice în limbile română şi rusă.

În august 1999 din transmiţătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe transmiterea canalului de limbă rusă „TV 26”. La sfârşitul anului 2000 în Chişinău, şi alte trei oraşe moldoveneşte începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV.

În prezent în Chişinău se recepţionează terestru canalele de televiziune „TVM”, „TV-5 Europe” şi „Antena 1”[8]. Pe unde ultrascurte se recepţionează „TV 26”, „ORT 1”, „PRO TV”, „NIT” şi „Muz TV Moldova”. De asemenea „Alfa TV”, „Satelit TV”, „Alternativ TV” şi „Sun TV” sunt transmise prin eter.

modifică Radio

Lista staţiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) şi VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz) la 22 iunie 2006.

Frecvenţă (MHz) Staţie de radio Frecvenţă (MHz) Staţie de radio
67.58 „Antena C” 69.44 „Micul Samaritean”
71.57 „Vocea Basarabiei” 72.02 „Radio Moldova”
87.60 „Prosto radio” ru Просто радио 88.60 „Avto FM” ru Авто ФМ
89.10 „Retro FM” ru Ретро FM 89.60 „Love Radio”
90.70 „Radio Şanson” ru Радио Шансон 92.10 „Naţional FM” / „Fresh FM”
92.80 „Univers FM” 96.70
97.20 „BBC” 99.70 „Noroc”
100.10 „Sănătatea” 100.50 „Radio Moldova”
100.90 „Kiss FM” 101.30 „Naşe radio” ru Наше радио
101.70 „Hit FM” 102.30 „Antena C”
102.70 „Radio 21” 103.20 „Avtoradio” ru Авторадио
103.70 „Russcoie radio” ru Русское радио 104.20 „Micul Samaritean”
104.70 „Russcaia slujba novostei” ru Русская служба новостей 105.20 „7 na semi holmah” ru 7 на семи холмах
105.90 „Nova” 106.40 „Evropa plius” ru Европа плюс
106.90 „Pro FM” 107.30 „RFI”
107.90 „Serebreanîi dojdi” ru Серебряный дождь

Notă: Numele staţiilor de radio sunt redate în ghilimele şi constituie numele complet şi oficial al acestora. Unele staţii radio pot reda, parţial, în timpul transmisiei programele altor staţii de radio.

modifică Presă

Pentru detalii, vezi articolul  Mass media în Republica Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

La ora actuală, la Chişinău apar următoarele publicaţii:[9]

În limba română

În limba rusă

modifică Locuri în Chişinău

modifică Personalităţi

modifică Oraşe înfrăţite

modifică Galerie de imagini

Chişinău
(Teatrul, înc. sec. XX)
Chişinău
(înc. sec. XX)

Chişinău
("Porţile oraşului")

Chişinău
(centrul oraşului)

Chişinău
(parcul din centrul oraşului)

Chişinău
(monumentul lui Ştefan cel Mare)

Chişinău
(sala cu orgă)

Chişinău
(gara)

Chişinău
(aeroportul internaţional)

Chişinău
(iarna)

modifică Note

  1. ^ Arbore, Z. Dicţionarul geografic al Basarabiei – Bucureşti, 1904
  2. ^ Кишинев. Энциклопедия – Chişinău, 1984
  3. ^ Итоги Всесоюзной переписи населения 1989 года по Кишиневскому горсовету (Статистический сборник). Том I – Chişinău, 1990
  4. ^ a b Chişinău. Enciclopedie (pag. 10) – Chişinău, 1996
  5. ^ a b Chişinău. Enciclopedie (pag. 13) – Chişinău, 1996
  6. ^ Numărul populaţiei Republicii Moldova la 1 ianuarie 2006, Statistica Moldovei (notă informativă). 4 aprilie 2006 (nr. 14-01/15, pag. 1)
  7. ^ Iorgu Iordan: Toponimie românească, Bucureşti, 1963, p. 310.
  8. ^ „TVR 1”, până la sfârşitul anului 2007, când postul comercial de televiziune „Antena 1” a câştigat un concursul de retransmitere pe teritoriul RM, lucru care a trezit bănuieli din partea populaţiei cum că puterea ar fi ridicat dreptul de a retransmite TVR din motive politice.
  9. ^ Independent Journalism Center

modifică Legături externe

Portal Portal Chişinău
Portal Republica Moldova
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Chişinău
v • d • m
Chişinău
Aşezări • Climă • Cultură • Demografie • Economie • Educaţie • Geografie • Istorie şi cronologie • Împărţire administrativă • Monumente şi clădiri • Primari • Presă • Sănătate • Heraldică • Turism
Atlasul Republicii Moldova • Cioturi • Imagini
v • d • m
Republica Moldova — Moldoveni — Limba română
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Subdiviziuni • Turism Drapelul Republicii Moldova
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal
v • d • m
Municipii şi oraşe în Republica Moldova
Anenii Noi • Bălţi • Basarabeasca • Biruinţa • Briceni • Bucovăţ • Cahul • Călăraşi • Camenca • Cantemir • Căuşeni • Căinari • Chişinău • Ceadîr-Lunga • Cimişlia • Ciuciuleni • Codru • Comrat • Congaz • Corneşti • Costeşti • Cricova • Criuleni • Cupcini • Donduşeni • Drochia • Dubăsari • Durleşti • Edineţ • Făleşti • Floreşti • Frunză • Ghindeşti • Glodeni • Grigoriopol • Hînceşti • Ialoveni • Iargara • Leova • Lipcani • Mărculeşti • Nisporeni • Ocniţa • Orhei • Otaci • Rezina • Rîbniţa • Rîşcani • Sîngera • Sîngerei • Slobozia • Şoldăneşti • Soroca • Ştefan Vodă • Străşeni • Taraclia • Teleneşti • Tighina • Tiraspol • Ungheni • Vadul lui Vodă • Vatra • Vulcăneşti Drapelul Republicii Moldova
v • d • m
Împărţirea administrativă a Republicii Moldova
Raioane Anenii Noi • Basarabeasca • Briceni • Cahul • Cantemir • Călăraşi • Căuşeni • Cimişlia • Criuleni • Donduşeni • Drochia • Dubăsari • Edineţ • Făleşti • Floreşti • Glodeni • Hînceşti • Ialoveni • Leova • Nisporeni • Ocniţa • Orhei • Rezina • Rîşcani • Sîngerei • Soroca • Străşeni • Şoldăneşti • Ştefan Vodă • Taraclia • Teleneşti • Ungheni Drapelul Republicii Moldova
Unităţi teritoriale Găgăuzia • Transnistria
Municipii Bălţi • Chişinău • Comrat • Tighina • Tiraspol
v • d • m
Capitalele Europei
Amsterdam  · Andorra la Vella  · Ankara  · Atena · Baku  · Belgrad  · Berlin  · Berna  · Bratislava  · Bruxelles  · Bucureşti  · Budapesta  · Chişinău  · Copenhaga  · Dublin  · Helsinki  · Kiev  · Lisabona  · Ljubljana  · Londra  · Luxemburg  · Madrid  · Minsk  · Monaco  · Moscova  · Oslo  · Paris  · Podgorica  · Praga  · Reykjavík  · Riga  · Roma  · San Marino  · Sarajevo  · Skopje  · Sofia  · Stockholm  · Tallinn  · Tirana  · Vaduz  · Valletta  · Varşovia  · Vatican  · Viena  · Vilnius  · Zagreb Europa
. - . - . - . - .