Jakas reklama 

 

Radovan Karadžić
Радован Караџић
Radovan Karadžić
Primul Preşedinte al Republicii Srpska
În funcţie
7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996
Precedat de Funcţie nou înfiinţată
Succedat de Biljana Plavšić
Născut(ă) 19 iunie, 1945
Petnjica, Muntenegru, Iugoslavia
Partid politic Partidul Democratic Sârb (SDS)
Soţia Ljiljana Zelen Karadžić
Profesie medic psihiatru
Confesiunea ortodoxă sârbă

Radovan Karadžić (sârbă Радован Караџић, pron. Karagici) (n. 19 iunie 1945, Petnjica, Muntenegru, Iugoslavia) este un politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia. A condus sârbii din Bosnia în perioada războilului din Bosnia şi este acuzat de crime de război şi de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul oraşului Sarajevo şi pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost ucişi cca. 8000 de musulmani.

Cuprins

modifică Biografie

Karadžić s-a născut la Petnjica, lângă Šavnik, Muntenegru, RSF Iugoslavia. Tatăl său, Vuko, a fost cetnic. În 1960 Radovan Karadžić se mută la Sarajevo pentru a-şi urma studiile de psihiatrie la Universitatea de Medicină din Sarajevo. Între 1974-1975 a urmat studii de medicină la Universitatea Columbia din New York[1]. După întoarcerea în Iugoslavia a lucrat la spitalul Koševo din Sarajevo.

modifică Viaţa politică

Scrie poezii,[2] ceea ce îl aduce în contact cu scriitorul Dobrica Ćosić, care-l va încuraja să intre în politică. Este unul din întemeietorii în 1989 a Partidului Democratic Sârb (Srpska Demokratska Stranka) din Bosnia-Herzegovina, al cărui scop declarat a fost protejarea comunităţii sârbeşti şi a intereselor ei prin menţinerea Bosniei în sfera de influenţă a Serbiei, sau prin secesiune.[2]

În octombrie 1991 se înfiinţează Adunarea Parlamentară a sârbilor bosnieni, condusă de Radovan Karadžić, pentru organizarea unor provincii autonome sârbe. În 9 ianuarie 1992 această adunare proclamă Republika Srpska a sârbilor din Bosnia şi Herzegovina (sârbă Република српског народа Босне и Херцеговина / Republika srpskog naroda Bosne i Hercegovine), ca parte a RSFI. În 29 februarie şi 1 martie are loc un referendum privind independenţa Bosniei şi Herzegovinei, referendum la care 64 % din populaţie (musulmanii bosniaci şi croaţii) votează pentru în proporţie de 98 %, însă sârbii bosnieni se opun. În 6 aprilie 1992 ONU recunoaşte Bosnia drept stat independent, iar Karadžić devine primul preşedinte al administraţiei sârbe de la Pale.[2] El îşi asumă puterea de jure, inclusiv comanda armatei.

modifică Sustragerea şi arestarea

Din 1996 era căutat pentru crime de război de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). În această calitate era căutat de forţele ONU din Bosnia-Herzegovina, pe baza mandatului Interpolului, care menţiona crime împotriva umanităţii, nerespectarea Convenţiei de la Geneva (1949) şi genocid (în special pentru masacrul de la Srebrenica).

După 12 ani de sustragere, autorităţile sârbeşti au anunţat în 21 iulie arestarea sa,[3] arestare confirmată de TPI. Se spune că serviciile de informaţii americane şi britanice[4], în urma unui pont primit din partea serviciilor secrete germane, care, la rândul lor, l-ar fi primit de la Ratko Mladić,[5] îl ţineau de câteva luni sub supraveghere pe Karadžić, dar arestarea este urmarea deciziei noului guvern de la Belgrad, proocidental, care la numai două săptămâni de la instalare a îndeplinit una din condiţiile pentru intrarea în vigoare a Acordului cu UE.[2] Totuşi, doar predarea lui nu este suficientă pentru exigenţele UE, care cere şi predarea lui Ratko Mladić.[2]

După arestare s-a constatat că Karadžić se ascundea sub o identitate falsă, sub numele de Dragan Dabić[6] (pron. Dabici)[7] şi lucra într-o clinică particulară din Belgrad, unde practica medicina alternativă.[2][6] S-a speculat că actele sale ar fi fost eliberate în România, lucru negat de autorităţile române,[7] iar ulterior postul de radio sârb B92 a afirmat că actele sale au fost eliberate la Ruma, în Voivodina.[8]

Pe durata sustragerii el a fost ajutat de nepotul său, Dragan Karadžić, care este fiul lui Luka Karadžić, fratele său.[9] Dragan îi asigura adăpost şi bani[10] şi este posibil ca tot el să-i fi obţinut actele. Pentru că a ajutat un suspect de crime de război, Dragan ar putea fi condamnat la doi ani de închisoare.[10]

modifică Reacţii în Serbia

Textul de pe tricou: „Eroi sârbi”.
Textul de pe tricou: „Eroi sârbi”.

Arestarea lui Karadžić a stârnit protestele ultranaţionaliştilor sârbi, care au recurs la ameninţări la adresa preşedintelui Boris Tadić.[11] Karadžić este considerat de unii sârbi drept un erou de război.[2][12] Ei spun că el nu este mai vinovat decât orice alt lider politic din timp de război. În plus, majoritatea sârbilor consideră tribunalul de la Haga ca fiind pornit împotriva naţiunii lor şi având o agendă în a le atribui acestora întreaga vină pentru conflictul din Bosnia.[13] Ca urmare, se opun transferării lui Karadžić la Haga.[14] Pentru a evita presa şi protestele plănuite de susţinătorii naţionalişti se intenţionează ca transferarea lui la Haga să se facă în secret.[15]

modifică Note

  1. ^ en Info on graduate studies at Columbia U.
  2. ^ a b c d e f g Luminiţa Bogdan Călăul deghizat a fost sacrificat Adevărul, 23 iulie 2008
  3. ^ Radovan Karadzici a fost arestat Mediafax, 22 iunie 2008
  4. ^ Radovan Karadzici, localizat cu ajutorul serviciilor secrete americane şi britanice Mediafax, 23 iulie 2008
  5. ^ Karadzici, arestat pe baza unor informaţii furnizate de Ratko Mladici - presă Mediafax, 24 iulie 2008
  6. ^ a b Radovan Karadzici folosea acte de identitate false Mediafax, 22 iulie 2008
  7. ^ a b MIRA: Autorităţile române nu au emis nicio carte de identitate pe numele Dragan David-Dabici Mediafax, 24 iulie 2008
  8. ^ B92: Actul de identitate fals folosit de Karadzici, emis în localitatea sârbă Ruma Mediafax, 24 iulie 2008
  9. ^ Karadzici a comunicat cu nepotul său în timp ce era căutat de justiţie Mediafax, 28 iulie 2008
  10. ^ a b Karadzic va fi transferat în secret la Haga telegrafonline.ro, 29 iulie 2008, accesat 2008-07-29
  11. ^ Preşedintele sârb, ameninţat cu moartea după arestarea lui Karadzici Mediafax, 27 iulie 2008.
  12. ^ en Daniel Williams (July 26, 2004). A Fugitive To Some, But a Hero To Others (în English). Accesat la data de 2007-11-30.
  13. ^ Karadzici se va apăra singur în faţa tribunalului de la Haga Mediafax, 23 iulie 2008
  14. ^ Majoritatea sârbilor se opun transferării lui Karadzici la Haga - sondaj Mediafax, 26 iulie 2008
  15. ^ Transferarea lui Karadzici la Haga va fi efectuată în secret Mediafax, 28 iulie 2008.

modifică Vezi şi

modifică Legături externe

. - . - . - . - . Transport międzynarodowy Kabiny prysznicowe księgarnia e-books Województwo pomorskie prawo akcyzowe szkolenia maszyny budowlane Makijaż Permanentny książki programowanie Pracamonius site map | salsa Kraków | Księgarnia | kursy salsy | szkolenia elearningowe